the last fuck

să te fut că tare proastă mai eşti
să te fut din picioare lângă chiuvetă
fără să te iubesc
doar ca să îmi satisfac o nevoie organică
fără să mă opresc din trăit

să te fut ca şi cum ai fi o altă femeie
orice femeie pe care mi-o doresc
să te fut ca un pornostar
ce linşează chiloţii umezi
ai femeilor din autobuze
grăbite să apuce ultimul episod
din esmeralda

să te fut prost ca un soldat
punându-ţi fusta pe cap
să nu îţi aud icnetul
sau plânsul
mi-e tot una
să mă scurg seminal în tine
ca o miere râioasă care face clăbuci
să te speli o săptămână
tremurând de silă

să te fut ca o desprindere de pământ
aşa de parcă aş lăsa în tine lumea asta
cu mizerile ei
cu bărbaţii ei care vor veni să îţi spele
ruşinea asta pe care ţi-o dau cu poftă

să te fut în gol
în pustiul dintre picioare unde nu simţi nimic
nici măcar scârbă
nici măcar un du-te-vi-no lipsit de importanţă
ca atunci când te-ai dezvirginat
la 18 ani cu primul de pe stradă
şi să te gândeşti la momentul ăla
în care
abia plecată de la mine
ţi-ai uitat în tramvai sentimentele
te-ai urcat la loc după ele
şi te-ai întors să plângi lihnită de dragoste
pe umărul meu

să te fut ca pe o imagine a mea în oglindă
suprapusă peste tine
un chip care lipseşte dintr-o fotografie de grup
fiindcă mi-o sugea pe sub masă
să te fut pe uşa care mi-ai lăsat-o deschisă
doi ani după ce eu am plecat după ţigări
cu bileţele în ea
când te duceai la pâine

să te mai fut odată
pentru toate
la un loc

3,14 poeme de dragoste

[L+1]

brain sallad
chirurgia amocului
sucuri gastrice+arsuri+dicarbocalm
apă vie şi apă moartă fără lămâie fără gheaţă
infiltraţii rigor mortis intercostale tu taci
(îmi trosneşte groaznic gâtul mâinile spatele –
îmi trosneşte mama în sobă cu palmele ei calde pe frunte)
curge apă din sufletul meu de plăcintă cu scorţişoară tu priveşti pe fereastră
(bubele şi zgaimele copilăriei date cu salivă să ţin în mine id-ul vital – acum ţin o parte din tine ceea ce n-ai luat cu tine sub piele în poşetă în oglinda din trusa ta de farduri)
apă din genunchiul câinelui legat cu un lanţ de inima mea tu îţi aprinzi o jumătate de ţigară
(stau ca un mort într-o cutie de cadouri învelit în hârtie lucioasă aştept să mă primeşti pune-mi o cană cu vin şi o cană cu apă rece ce-ţi dau pentru o clipă îţi dau copilăria mea îţi dau seva sânul dealului umezeala pădurii unde culegeam ciuperci calul martor al copilăriei mele trăite ce se adăpa şi el dintr-o fântână străjuită de câini din lemn de paltin)

apă sărată să aibă gust sărutul
apă sfinţită să îţi spăl părul
să fac o funie din el până la cer sau până aievea

apă de ploaie să îmi spele maşina de simţit frica

apă pe picioare
să nu mi se usuce tălpile

te caut

[E+2]

nu ştiu ce găsesc
poate fi o boală
simt cum ficatul îmi iese pe gură
şi ţipă după libertate. sub ochi îmi cresc
două vezici urinare.

îmi şterg creierul la nas
şi-mi alung ultimul gest de lehamite
de pe tâmplă. degetele de la picioare
desenează o umbră uriaşă
pe un perete alb.

ziua asta e ca oricare alta
o zi în care mă simt apăsat de subterfugiile şansei.
cana de ceai pâinea prăjită şi untul cu gust de ciment
sunt din partea casei.

mai am un rest de pulsaţie în inimă
ca o jumătate de bătaie de aripă,
apoi o să cad
undeva departe

unde ţi se termină umbra.

[O+0.14]

cu mâna sub cap stau aşa fără gânduri
parcă toate lobotomiile lumii s-au certat cu neuronii mei
sub parietal
brain sallad
o intervenţie mică o cauterizare cu ajutorul buzelor
şi dintr-o dată [vremea când îmi sugeam degetele de la picioare când aveam gust de reavăn şi în războaiele mele interioare învingea grişul cu lapte sau mărul cu biscuite ras] totul dispare în tine

ţi-ai dezvelit cadoul
el zâmbeşte şi tace
închizi ochii şi dormi uşor
visele lui pufoase te înconjoară. e atât bine împrejurul tău
încât îţi vine să îţi vinzi sufletul pentru starea asta
luna poate fi oricând un capăt al tunelului
către acel acolo de unde nu te-ai mai întoarce

din două bătăi de inimă ai conceput o lacrimă
te speli fericit cu ea în părţile întime
şi atunci ştii
cum se restituie lumina

cofii_tii_mii

ai stat 29 de ani pe
fundul unei sticle de vin
până să te descopăr
în gâtul uscat
ai curs în mine
mai întâi o respiraţie
de martie rece
un parfum la plămâni
apoi ţi-au intrat
degetele
în mine
supurai în mine
unt de feromoni
şi fetească
apoi ai început să rânjeşti
ţi-ai deschis inima
ca o vulvă şi mi-ai spus
linge!

totul a fost scurt
o aglutinare fermă
şerpească
în care
limba
un vierme râios
m-a tras după ea
în receptacolul putrezit
al iubirii
acolo
unde foştii tăi iubiţi se uşurau beţi
semiadormiţi de dorinţa ta de răzbunare
traşi în ţeapă
asasinaţi cu fiecare
din fiecare tăcere
ai luat dinţii şi ai făcut un fierăstrău
ţi-ai deschis oasele
şi mi-ai vândut mersul
în genunchi
florile au mirosit pentru o clipă
fără final
a căcat

ţi-am simţit aroma de medee înveninată
gustul de zaţ putrezit
amintirile tale
de-cofeinizate de orice compasiune
fie cât de mică
un degetar expres
sau un ceai
cu oase de peşte
aş fi vrut orice
care să semene
cu o cleopatră expirată
sau un rambo ep.78
sau john lee hooker
ultimul album nr. 326
sau al zecelea
disc post mortem
al unui rapper ucis într-un schimb
de focuri
de ce nu
într-un schimb de chiloţi