lumina aprinsă & dragostea atîrnată-n fereastră

vei mușca adînc adînc
pînă la sînge
din buzele mele
înghițind fiecare ciob fiecare posibilitate
eu sînt cel care te face să simți
cum viața alunecă de pe tine
ca o rochie

pe pieptul meu îți vei cățăra sînii și vei cădea apoi
iar și iar
vei urca fără oprire pînă ți se vor înroși sfîrcurile
pînă se va juli pielea
de fiecare dată îți vei repeta clar & distinct
aceasta este dragostea
aceasta este dragostea
aceasta a fost și va fi pururi
dragostea

cu mîinile crăpate vei vindeca fiecare mîngîiere
cu ochii uscați de lumină
te vei umple de furnicile întunericului
cu sînii sleiți de plăcere te vei adînci cît un gînd
despre sfințenie
și eu voi săpa în tine o fîntînă
în care să mă înec

îți vei înfige degetele în părul meu
în gura mea
și vei simți nevoia să le tai
îmi vei desena conturul cu limba
și vei dori apoi să o tai
îți vei înfige sfîrcurile de ochii mei și vei aștepta
să le zdrobesc între pleoape

ai să-ți lipești obrazul de pieptul meu canibal
ai să-ți lipești șoldul
de mijlocul meu canibal
ai să-ți lipești gura
de abdomenul meu canibal
sunt veșnic înfometat
la fel cum șerpii din oase

cu iubirea atîrnată-n fereastră
o infinitate de curenți ne vor străbate
dincolo de limite dincolo timp
conectați prin fire nevăzute la stele
vom lumina tăcut
sau vom urla ca în facerea lumii

și în urma sărutului
pieile noastre se vor despica
cu dragoste ne vom coase unul într-altul
o păpușă de cîrpe
în care să ne ținem inima înfiptă în ace