Prima pagină > arts&roll, scenariu > Text cules dintr-o minte arsă

Text cules dintr-o minte arsă

Pssst! Tu cum ai ajuns aici?

Nu ştiu. Aici m-am trezit. Nu-mi aduc aminte. Am vorbit cu capul de  cîine. Nici el nu știe prea bine. Cică existăm dintotdeauna.

Mă îndoiesc. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este că a avut loc un accident… Apoi o lumină puternică şi m-am trezit aici. Despre ce cap de cîine vorbești?

Cum ce cap? Acela!

Nu văd niciun cap de cîine. Acolo e doar un soare cu mustăți negre. Ca și cum le-a făcut cineva cu un marker.

Soare? Ești nebun! Acela e un cap de cîine. Un cap fără trup. Și mai sunt cei trei iubiți ai fostei mele iubite. Ei au mustăți, făcute de ea cu marker negru.

Ha ha! Și tu ai mustăți. Încep să-ți apară. Dar nu văd nimic altceva acolo în afară de un soare portocaliu cu mustăți negre. Nu contează. Ce facem aici?

Nu ştiu,  sunt unii care încearcă de zor să ne descopere. Eu sunt aici pentru a-i împiedica.

Ok. Bine. Dar el cine e? Și ce face aici?

Care el?

El din spatele tău. Nu l-am mai văzut pînă acum.  Heei! TU! CINE DRACU EȘTI!

Cu mine vorbești?  Sau cu mine?

Aaaaa! Sunteți mai mulți?

Nu. Suntem doar noi doi. Și o jumătate de caracatiță.

Ce dracu caută o jumătate de caracatiță aici. Nu-mi plac caracatițele!

Stai liniștit. E cealaltă jumătate. Cea Simpatică.

Ești nebun. Nu e nimeni în spatele meu. Nu mai e nimeni aici în afară de noi și capul de cîine!

Amice, ești idiot! Nu-i nici un cap de cîine!

Lasă asta, spune-mi ce dracu fac ăia acolo?

Nu știu. Pare că tipul ăla cîntă! Ce tîmpenie. Noi aici și lui îi arde de cîntat!

Stai să-mi pun pălăria!

Ești caraghios! El arata CUMVA! Tu arăți ca un fund pe care cineva a desenat o față. Și niște mustăți!

TACI!

Mda. În loc să facă ceva pentru noi, își bat joc. Oare așa arată dragostea? Mai degrabă m-aș săruta cu un cap de cîine.

Să nu te atingi de capul meu de cîine!

Stai liniștit, n-aș face-o nici dacă ai avea unul. Nu mi-ai spus ce faci aici. Cu ce te ocupi.

Eu? Mai nimic. Număr. Număr fericirile şi tristeţile. Categoric, prea puțină fericire aici! Tu cu ce te ocupi?

Eu am venit după cei doi tipi din spatele tău. Cei cu jumătatea de caracatiță. În trei poate reușim să facem lucrurile să meargă înainte sau înapoi şi de la stânga la dreapta.

Am zis să termini și cu prostiile și cu jumătatea de caracatiță. Cum faci asta?

Nu fii stupid. Ți-am zis că-i jumătatea simpatică. Nu e deloc complicat, acum o fac foarte bine şi singure, doar la început au avut nevoie de ajutor.

Dar cum o faci?

Stau în mijloc și le vorbesc. Le vorbesc din suflet. Știi, am un secret. Am făcut un transplant de suflete de curînd. A reușit. Acum am sufletul unei tipe, Lucreția.

Arată-mi!

Nice! Lucreția e foarte…frumoasă. Ee…e…cum să spun…seducătoare…
Încetează! Lasă-mă cu patetismele astea! O să ajungi ca ei!

Care EI?

EI! Cei care ne caută.

Ne caută cineva? Credeam că pe mine nu mă caută nimeni. Credeam că de mine vor să scape așa, pur și simplu, cum ai arunca o păpușă veche, fără ochi. Cu toate că în păpușa aia ți-ai injectat toată copilăria și toate speranțele de a fugi de singurătate.

Hei, lasă asta. Și eu am avut același sentiment. Pă nu mai sunt dorit. Poate tocmai de aia suntem aici acum, în căpățîna asta idioată.

Suntem într-un cap? OMG, chiar așa! Suntem într-un cap, suntem în țeasta unui cine știe ce cretin, poate un criminal sau un retardat de la ospiciu. Ha ha! Probabil d-aia arăți așa funny!

Șșșșș. Uite-i! Au aprins lanternele. N-o caută cu lumînarea, e ceva mai modern. Știi cumva în ce dată suntem? Măcar ce zi e azi?

E ziua ta ghinionistă. Taci! Ce dracu căutăm noi într-un cap? Poate ar fi mișto să fie o tipă.Măcar așa aș fi sigur că sunt în capul cuiva în timp ce și-o trage!

Ești complet dus. Numai la tîmpenii te gîndești. Stăpînește-te. Suntem aici cu un scop.

De ce naiba sunt atît de multe oglinzi? Nu-mi plac oglinzile, de fapt nu-mi place cînd sunt așa de multe.  Aș vrea să pictez. Mă simt mult mai bine cînd pictez.

Fă ce vrei, dar fă cîinele ăla să tacă!

Parcă nu credeai că am un cap de cîine!

Ei bine, acum te cred. Și fă-l naiba SĂ TACĂ. Dacă nu vrei să o fac chiar eu.

Calmează-te. Nu e urlet, ascultă mai atent. E o melodie!

Jalnic! Parcă ar fi niște nebuni care latră!

Lasă-mă cu tîmpeniile tale! Mi-e îmi vine să dansez. Uite, chiar dansez. Nici nu știu de unde urcă în mine dansul ăsta. Hai și tu! Uite, m-am tăiat la mînă. Bea din sîngele meu. te învăț să dansezi. Te învăț ce vrei despre viață. Și despre moarte!

Ești NEBUN! Ești complet PA! Noi plecăm!

Ha! Și unde crezi că vă duceți? Aici avem tot ce ne trebuie. Iar idioții ăia de ne caută n-or să ne găsească niciodată.

N-E-B-U-N! Asta ești. Psycho! Lasă-mă. Nu-mi mai vorbi!

Eu? Eu nu vorbesc! Eu spun lucruri. Eu spun lucrurile pe care alții le tac. Și nu te las să pleci așa. Nu cu Lucretia.

Să nu îndrăznești să vorbești de Lucretia. EA, EA este minunată. Și în niciun caz nu ar putea să-și mănjească sufletul cu unul ca tine.

Nu te gîdilă? Nu simți acele furnicături acolo sub piele, cînd clipește din ochi? Nu te înțeapă genele ei?

TACI. Nu-ți dau voie să vorbești despre ea!

Aș putea să o pictez. Mă pricep la asta. Ce-ar fi să te dezbraci? Un nud! Da, un nud masculin, în cea mai pură și erotică formă, un bărbat de nisip sgurgîndu-se în trupul de clepsidră al unei femei!

O să te omor! Te OMOR! TACI! Și oricum Ea e în mine, nu invers!

Ba e invers. Tu ești doar o carne moale, tocată déjà, care umple un cîrnat împuțit. Ea e peste tot, dincolo de carnea asta, dincolo de fața ta urîtă. EA e FRUMOASĂ! O să o pictez, o să fie o nouă versiune pentru Frumnoasa și Bestia. AAAA! Nu mă lovi, nu mă lovi!

Te omor acum, nu mai pot să aștept. Te omor nenorocitule. Te omor ca să taci! Ahh, nuuu!

Termină cu smiorcăiala. N-am dat așa tare….

Testicoaiele meleee!

Dacă nu te potolești îți mai dau una! Fii demn! Și termină cu Lucretia. E doar o femeie ca oricare alta.  A venit, a plecat.

Nu mai bine taci? Ascultă! Ascultă! Se aude ceva!

Of, poate ar trebui să-ți scot sufletul și o să-l ard pe rug. Sau o să-l dau capului de cîine! Pare cam înfometat, bietul!

Ești un idiot. Unul care nu pricepe nimic. Suntem legați pentru toată viața. Tu și eu. Suntem legați. Într-un mod subtil. Ca niște gemeni foști siamezi.

Daa? Și ce înseamnă viața? Să trăiești așa, patetic? Să te umilești? Să te trezești într-o bună zi că nu ești decît o CHESTIE în capul cuiva. Maturizează-te omule! EA e la fel ca tine. O Chestie pe care trebuie să o scoți din tine. Ca pe o așchie de sub unghie. Ca pe o un ciob din talpă.

ȘȘȘ. Mi se pare că se întîmplă ceva. Tipii ăștia încă ne caută. Nu știu ce fac, dar simt o presiune mare în atmosfera de aici. și parcă e mult mai cald. Și parcă și tavanul e mult mai jos acum?

Tavanul? Acela e cerul!

Cerul! Dumnezeule, cum poate fi chestia aia cerul! Seamănă cu bolta unei grote!

Așa e aici. Nu poți avea un cer de adevăratelea în capul cuiva. Folosește-ți imaginația și închipuie-ți că acela e cerul. Albastru, nesfîrșit…pune și doi norișori pufoși, așa doar pentru a nu te pierde în imensitate! Omule, aici trebuie să-ți imaginezi lumea. Și viața. Aici este toată viața ta, în cap! La tine, nu știu, în țeasta aia proastă ar trebui să fie măcar jumătate de viață, așa ca o jumătate de caracatiță!

AAA, deci recunoști jumătatea de caracatiță! Nu-i așa că e simpatică? cu adevărat SIMPATICĂ?

Termină! Nu mi-au plăcut niciodată. Caracatițele, păianjenii și femeile. O specie care are aceleași instincte și aceleași metode de atac.

Nu începe iar!

Nu încep. Doar că mie îmi place să stau așa. Sau altfel. Dar să gîndesc, să îmi imaginez lucruri, să călătoresc oriunde n-am mai fost. Să cunoasc oameni pe care nu i-am cunoscut, indiferent dacă n-au existat sau nu vor exista vreodată. Îmi place să beau cu necunoscuți închipuiți în baruri imaginare. Aș putea face asta o viață întreagă. O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ!

Ești dus!

O viață întreagă!

Minunat! Și o să aștepți aici pînă mori?

Da. Ce ce m-aș duce la EI?
Păî EI ne caută. N-ar face-o dacă n-ar avea un sens.

Toate lucrurile au un sens. La fel cum toate lucrurile nu au nici un sens, la fel de mult cum și opusul tocmai l-am postulat.

Adică te contrazici!

Adică e un nonsens. Totul. Orice aș face, indiferent de ce aș face, mi se pare că pînă și opusul ar avea mai mult sens. Atunci de ce să mă obosesc? Pot sta bine mersi aici, am tot ce-mi trebuie.

Păi așa cum ai spus, ai putea pur și simplu să pleci.

Da, aș putea dar ce sens ar avea? Mi se pare mai la îndemînă să stau. E mai simplu!

Ești un tîmpit. Și dacăm ACOLO e mai bine?

Mi-mi mă face prost. Nu există niciun DINCOLO. Dincolo e moartea.

Moartea? Asta ce mai e?

Moartea e locul în care nu te întîlnești cu nimeni. În care nu poți face nimic, nici măcar să gîndești. Moartea e un cîntec mult, interminabil, pe care îl cînți de durere și nu te aude nimeni.

Durere?

Da, durere. Cînd ai vrea să faci ceva, orice. Cînd ai vrea să o mîngîi pe Lucreția și nu ai avea mîini. Cînd ai vrea să privești marea și nu ai avea ochi. Cînd ai vrea să îți simți pieptul și în locul lui ai simți doar milioane de cuțite.

Atunci EI, de ce ne caută?

Habar n-am. Poate pentru că noi suntem durerea. Sau poate doar speranța. Sau poate doar o viziune. De unde dracu să știu?

Și totuși ne caută!

Să ne caute! E nu mă mișc de aici. Și nici tu. și nici momîile alea, cele două închipuiri ale tale. O să așteptăm aici.

Ce așteptăm?

Orice ni se dă. Adevărul, Dragostea, Libertatea. Căința… Orice ni se dă. Eu am imaginația.

Și oglinzile? De ce sînt atît de multe oglinzi?

Ca să nu te simți singur, idiotule!

Anunțuri
  1. Niciun comentariu până acum.
  1. August 13, 2009 la 11:38 pm

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: