god mode

ce începe dincolo de oglindă se termină-n mine dar ce naşte din oglindă
tot acolo sfîrşeşte şi sanvişul cu pui e molecule şi eu tot molecule sunt. doar
toamna e ficţiune ca şi tot ce traversează în răspăr anotimpurile de exemplu
părul tău înfruntînd vîntul sau eu căutînd sub frunze urme de paşi. poate

că toamna e lucioasă ca ochii unui cerşetor
şi dintr-o dată îmi vine ideea că afară e toamnă
primăvară înăuntru şi bănuţii lăsaţi în palmă –
tot molecule. doar strălucirea e ficţiune la fel

cum ce e dincolo de mine şi de tine şi se aşază între –
iar felul în care te percep are povestea lui asemănătoare
poveştii telefonului meu celular care simte semnalul.
sau a micilor programe care spun că eşti pe invisible iar

eu sunt pe god mode şi pentru prima oară sunt indivizibil indestructibil şi
nimic nu mă poate aduce la acelaşi numitor comun cu toamne sau primăveri
cu futurismul clădirilor sau sentimentul tragicului din moartea căprioarei. nu –
sunt aici în faţa oglinzii mă încrunt într-un prim foc de avertisment şi frica

se răspîndeşte în moleculele din argint în moleculele de sticlă în fantezia
celui care începe în moleculele din oglindă şi se termină în ficţiunea lor
pentru că tot ce naşte din toamnă pe limba ei piere.

  1. viorel grecu
    Martie 30, 2011 la 6:47 pm

    bun articolul ! felicitari !!!

  2. Martie 30, 2011 la 6:48 pm

    multumesc, dar despre ce articol e vorba?

  3. Aprilie 3, 2011 la 1:54 pm

    🙂 o o o o banuti

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: