Prima pagină > Poezie > whisker

whisker

trăiesc o zi pe săptămînă
de parcă aș face pași gigantici de vineri pînă vineri
vinerea sunt vizitat de viziuni ca un naufragiat pe o insulă pustie
de canibali
salvez mereu cîte unul în speranța că voi fi
devorat și așa
se vor termina toate astea

urc pînă la ultimul etaj al clădirii apoi scot din buzunar
trei bile
mici de metal
le dau drumul pe scări sper să ajungă pînă jos
e modul meu de a privi în mine
pînă cînd mă redescopăr
din nou inocent

îmi place felul înfricoșător în care îmi crește părul
direct din mameloane
închid ochii
îmi umplu gura și-mi închipui că sufăr de o anomalie genetică malignă
care îmi fură din viață
înainte de a muri simt în nări aroma rece a ploii în gură
gustul de sînge al părului tău

îmi place felul groaznic
cum se umflă picioarele ficatul în timp
ce ochii mi se adîncesc pînă simt plăcut pe piele
mîngîieri ca ale mamei în rochia verde
în inima mea miroase frumos frumos ca și cum bătăile
i s-ar duce departe

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: