Prima pagină > Poezie > aerul camerelor de bicicletă

aerul camerelor de bicicletă

umflam cu gura camere de bicicletă.
bunica sufla în mațe de porc.
aerul le umfla, se zvîrcoleau
viermuiau. nimic erotic
în această umplere.

altceva cînd era de umplut plămîni
la lecțiile de prim-ajutor. blocai nările
apăsai buzele. odată cu viața
simțeai nebunia plăcută,
fiorii,  dezarmarea totală
în fața emoțiilor.

n-am mai văzut de multă vreme o cameră
de bicicletă. de-aș atinge una acum
furnicături pe tot spatele.
și aș umfla mațe de porc
să simt cum suflu prin ele direct în plămîni
la bunica.
și ea în mine,
în plămînii mei negri de tutun.

și frica să nu tușesc, să nu tușesc.
să n-o dau afară
pe bunica.

e tîrziu. întunericul ce vine de la un timp
e mai des
decît umbra cireșilor sădiți
cu sîmburii îngropați.

bunica umflă mațele animalelor pierdute demult.
cînd termină se apucă de umflat plămînii
oamenilor la care am ținut.

eu te sărut și bag aer în pieptul tău.
odată cu el, puțin
din nemurirea
bunicii.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: