Prima pagină > Uncategorized > ultimul război cu copilăria

ultimul război cu copilăria

în ziua în care m-au anunțat mă pregăteam de o beție cu băieții.
în ziua aia băieții au băut singuri în timp ce eu număram stîlpii
de pe marginea căii ferate și calculam viteza trenului cum m-ai învățat
de mic. trei ore, mi-au spus stîlpii de înaltă tensiune, trei ore futute.
dacă trenul ar fi mers de două ori mai repede ar fi durat doar o oră și jumătate
de la copilărie la maturitate. o singură oră și jumătate în care copilul
devine bărbat.

&&&

bărbat devii cînd îți moare tatăl. prima dată te iau mai pe ocolite, caută
să te menajeze, să nu te șocheze. dar tu știi, tu vezi de la bun început minciuna
din ochii lor. tu simți de la bun început că s-a întîmplat ceva.
îți simți copilăria în gît ca o vomă și verși, și verși
ca un poet beat pe o foaie albă verși. iar
cînd te oprești ai ochii uscați, strălucitori ca vopseaua metalizată de bmw.
ești dintr-o dată bărbat.
chiar dacă n-ai bmw.

&&&

în ziua în care îți pleacă iubita mai devii o dată bărbat.
sunt acum doi bărbați în tine, cel de la moartea tatălui, lîngă cel părăsit de femeie.
pun o piatră pe inima ta și pe ea pun paharele și în pahare tărie.
tu ai inima slabă și tăria aia doare ca dracu, tăria aia doare ca dintele legat de clanță
și smuls. doare ca în momentul în care toată copilăria îți iese pe gură
pe ochi, prin piept și prin podul palmelor cînd îl vezi gol tandru rece
întins pe lespedea rece de la morgă. cineva te întreabă dacă e el și atunci
ai pentru prima dată curajul, tupeul, chiar și mîndria de a răspunde răspicat da.
el e. și bărbații din tine ridică paharele cu tărie, ciocnesc iar piatra grea apasă pe inima ta
puțin mai ușor.

&&&

femeia îți reproșează că ai trecut de 40 de ani și încă nu te comporți ca un bărbat
adevărat. e momentul în care devii pentru a treia oară bărbat și simți
cum organele tale sfîrșesc înlăuntrul tău ca puii de găină fără cap în coteț
cînd dă iama dihorul.

&&&

cînd te apucă de deget mînuța aia mică, grăscioară și roză mai devii odată bărbat.
și cînd femeia pleacă împreună cu mînuța mică, grăscioară și roză
rămîi încă o dată bărbat. și simți că nu-i nici un război în lumea asta
care să te facă mai bărbat ca atît.
numeri stîlpii de înaltă tensiune iar de data asta sunt doar doi. ai ajuns într-o clipă
la destinație, simți cum piatra se ridică de pe inima ta și ești
dintr-o dată bătrîn.

  1. Niciun comentariu până acum.
  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: